Un moment de linişte

Trebuie să ne plecăm capul un moment pentru marele Rege al Pop-ului, Michael Jackson, care a părăsit această lume joi noaptea. Thriller rules!!! Un lucru rămâne însă cert - îl iubeau copiii, şi el pe ei.

Dialog cu poeţii

În vacanţă

Bună. Eu sunt Mălă. Acum sunt în vacanţă. E bine. Propoziţiile scurte îmi fac momentan viaţa mai interesantă.

Şi acum să lăsăm prostiile. Cum n-am mai scris de ceva vreme, şi se întâmplă cam des să păţesc asta, am mai multe lucruri triviale de enunţaţ. Politică, blog-uri, examene, muzică, industria porno din ungaria, gojdu - subiectele de astăzi.

Politică. EBA! Mai trebuie să zic ceva? N-am prea urmărit campania electorală, am votat, însă. Şi am rămas cu o serie de întrebări periculoase şi implicit, provocatoare. Pornind de la premisele că EBA este fotomodel, incultă, defectuoasă în exprimare şi ţinta tuturor ziariştilor capabili din România la ora actuală(adică hei, episod dintr-o zi oarecare a unui ziar oarecare. Ghiţă către Ion: Apăi, dispri ci şi şcriim noi azi? Ion: Hai ni batim iară p¤lili di IBA!!!), are o freză de "pisi" de sperie chiar şi restul turmei de "pisi" şi e fetiţa marinarului (dovadă clară că prostia e în familie), ajung la concluzia că îndeplineşte aproape toate caracteristicile unei Curve, cu C mare. Întrebare: Cum ajunge o Curvă cu C mare să reprezinte România în Parlamenul European?(cu P şi E mare) (dovada clară nr. 2 că România este noua ţară a tuturor posibilităţilor, şi că restul Europei nu e aşa brează). Şi va fi în Parlamentul acela ca Pamela Anderson între călugăriţe, până când cineva mai inteligent va face obligatoriu un test de IQ, în care să se iei minim 120 de puncte pentru a fi admis. Săraca EBA, cu ale ei 0,2 punctuleţe din oficiu. Şi ca să fie laptele mai dulce şi iaurtul mai gros, normal că după ce a fost votată de nişte tineri proşti şi de 10,000 de autocare prin mai multe secţii, EBA se întoarce în partidul tatânelui ei, Marele Comandant De Şalupe. Asta este. Şi cum zice şi Badea: Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul.

Blog-uri. Aici aş putea să scriu zeci de pagini exclusiv despre melodramatismul anal al lui Tudor Chirilă. Dar nu o voi face. Pentru că nu ar fi original. Pentru că nu mai scoate Epistole către Liceeni Labagii. Pentru că şi punct. În schimb, urmăresc o serie de blog-uri care se vor a fi mai tari ca sabia lui Zorro, şi aş vrea să vorbesc un pic şi despre asta. Prietenul meu Tox din Turda reuşeşte să-mi capteze atenţia prin modul în care apreciază şi critică muzica, şi o face în engleză - tot respectul. Mylo, draga de ea(Constanţa) n-a mai scris de-o lună. E cam korny, dar reuşit. Alin Picu, sf. gheorghe, e constant în ceea ce face, şi mai dă şi dovadă de profunzime. Alex D, tot din sfântu, dă naştere gândurilor sale rebele, încercând să facă politică. Nu citesc politică, deci biluţă neagră. Ale Cioca,Oradea, este, ca întotdeauna, fabuloasă în fotografiile pe care i le face Larisei, şi care are trebui să mi le facă mie :)) Copilul Rebel, sau Yoyo(Braşov), cum o ştiu eu, a postat 2 rânduri despre obsesia ei Twilight. Timi(Oradea) n-a mai scris nici ea de-o lună - melodramatism, dar nu ca şi T. Chirilă. Shoboo(cluj) e un caz pierdut. Iar librăria Gutenberg(Oradea) reuşeşte să menţină, cred că prin Raluca, un blog care chiar le pune prădenilor cartea în faţă. Printre alţii, mai citesc ocazional Pitici Gratis(umor), Mădălin Guruianu(cultură şi politică), Alex Drăgan(e duku) şi Andra(foto blog), dar e deja o altă clasă. Aici intră şi Ale Cioca. Şi mai râd la blog-ul lui Tudor Gayilă din când în când.

Examene. Am dat SAT, scoru' vine în 25 iunie. Dau CAE poimâine. Etc etc n-am chef să-mi amintesc.

Muzică: CCR, Millenium, Blue Foundation, Oren Lavie, Phoenix, Celelalte Cuvinte.

Industria Porno din Ungaria: WOW!!!!

Gojdu. Ca turnul din Pisa, se scufundă tot mai mult în fiecare an.

Sfârâit de sfârşit. Mă dor ochii. Căutaţi pe UTuBe Morphic se "pizdeşte" cu Ion.

gând

m-aş îneca în buclele ei.

Religion

Religion is overrated.

Papagalul lui Flaubert

Am început să citesc papagalul lui Flaubert de Julian Barnes şi trebuie să dau neapărat un citat din capitolul al 2-lea, intitulat Cronologie:

1846: Sunt ca un trabuc: trebuie să mă sugi la un capăt ca să mă aprind.

Fabulos.

Divertisment animalier

Sfincter de hamster.

Vreau

mai multe comment-uri pe blog. Give me!!!

Realizare

Singura bere care merită băută e cea neagră. Silva.

gând

mă obsedează mâinile ei.

18 ani

astăzi am făcut 18 ani.

Chirilă vs. Cultură şi Pe drum călător

Încurajez prin prezenta toţi gojdiştii care citesc acest articol să nu colaboreze cu revista "Ţara visurilor noastre". Şi vă spun şi de ce. Toate materialele care le veţi da vor fi modificate de stimabilul domn Chirilă, care se crede în măsură să schimbe conţinutul oricărui text astfel încât să fie conform standardelor sale excepţional de ridicate.

În post-ul anterior, v-am spus că am văzut că mi s-au şters, înlocuit sau orice altă formă de încălcare a dreptului de autor, cuvinte şi pasaje din textele predate de mine. Se pare că problema s-a extins şi la Pascovici Alexandru, Adela Lile şi Alex Drăgan, toţi membri ai clubului de poezie al C.N. "E. Gojdu", care este în întregime condus şi administrat de elevi. Nu ştiu dacă şi Ioanei Moldovan sau lui Vladimir Griga(tot gojdişti, tot membri în club) au fost afectaţi, n-am apucat încă să discut cu ei. Sunt mulţi cei care au publicat, chiar şi din exteriorul clubului, rămâne de văzut situaţia lor.

Dar povestea nu se termină aici. Este adevărat că am făcut, împreună cu luminăţia sa o serie de modificări, cu acordul meu, dar chestiunea adusă în discuţie de mine prevede nişte pasaje ce au "apărut" ca prin minune, după ce am terminat de discutat cu domnia-sa. Totul devine mult mai interesant, pentru că am aflat astăzi că a avut loc şi o lansare a revistei în cancelarie, unde domnul director Mititeanu a dat cuvântul înălţimii sale, care, citez, "a stat azi-noapte până la ora 2-3 noaptea să corecteze revista"(vorbele d-lui director). Premergător acestei "corecturi", materialul din revistă a fost împărţit între profesorii din catedra de română pentru a fi revizuit. Deci o corectură iniţială s-a făcut. Astfel putem trage concluzia că prin "corectare", d-ul Chirilă înţelege "a da o formă creaţiilor literare care se potriveşte cu tiparele şi şabloanele simţului meu estetic".

Să nu înţelegeţi greşit. Nu sunt aici pentru a pune la îndoială cultura sau profesionalismul sau pregătirea domnului Chirilă. Nu mă îndoiesc că are un bagaj de lectură absolut fenomenal şi o experienţă în critică poetică aşa încât ne-ar da gata pe toţi. Ciudat însă că se aventurează să mă numească şi să-i numească şi pe alţii ca mine care vrem să ne facem un nume un domeniu ca fiind "nerafinaţi", când în cadrul Cenaclului de la Bibliotecă(biblioteca judeţeană), unde se adună toate minţile luminate ale oraşului Oradea(de exemplu Ioan Moldovan, redactor la "Familia", Alexandru Sfârlea, poet consacrat, Mihai Vieru, de asemenea, Emil Sauciuc, teatru, Corneliu Crăciun, conferenţiar ş.a.m.d.) şi unde mergem şi noi, cei de la Club, pentru o părere critică corespunzătoare, suntem consideraţi ca fiind cel puţin satisfăcători, iar poeziile noastre nu sunt considerate neapărat nerafinate. Un cenaclu unde nu l-am văzut pe Domnul Chirilă. Vreodată.

Şi ajungem la partea moralizatoare a post-ului. Nu mi se pare normal, ca într-o instituţie precum Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu", cu 4 diplome de excelenţă, profesori şi elevi premianţi şi premiaţi, absolvenţi de primă mână şi cadre didactice excepţionale, să fie tolerat un asemenea comportament. Indiferent de vechimea d-lui profesor în cadrul instituţiei noastre, nu ar trebui să i se permită să facă absolut tot ceea ce doreşte cu lucrările noastre. Ca elev, eu nu doresc să mă aflu la dispoziţia unui profesor care mă desconsideră doar pentru că sunt elev. Ca să nu mai adaug că acestă acţiune a fost ilegală, şi total lipsită de bun-simţ.

Şi cică acum ne-a trecut pe toţi pe o listă şi urmează să ne aducă la şcoală sau să ne scoată de la ore ca să petrecem timp în biroul lui pentru a compune împreună cu el, ca să ne poată "îndruma". Halal îndrumare!

Şi nu în ultimul rând, revista "Ţara visurilor noastre" a fost întotdeauna o revistă a elevilor pentru elevi. Nu o revistă a directorului adjunct Chirilă. Boicotaţi sistemul! Lăsaţi-l să scrie singur revista pe care o va cumpăra doar el! Nu daţi nimic!

Ultima poezie scrisă:

Pe drum călător
Străbat cu pasu-mi roşu oraşe
Iau în palme zâmbetul tău roşu
Şi-l preschimb în soare.

Pe drum călător
Zbor peste-o lume de roşu cu gându-mi,
Iau în dinţi coapsele tale străine
Şi le torn într-o lună de roşu.

Pe drum călător
Înot în oceanul de roşu cu trupu-mi,
Iau în ochi parfumul părului tău întâmplător,
Şi-l modelez cu buricele degetelor în vapori de roşu.

Pe drum călător
Pietrele se sfarmă-n structuri de roşu.
Şi noi curgem în praf de roşu
Picurat de nările noastre în buchete de crini.

Pe drum călător,
Drum roşu ce duce la tine,
Poza noastră surprinsă în roşu:
Noi sângerând din capilarele frunţilor noastre de roşu
Un gând albastru,
De ieri.

Fuck my life şi revista şcolii.

Acum o oră a ajuns maşina cu lucrurile trimise de frate-meu acasă, printre care şi cărţile mele de SAT(dau SAT-ul în 6 iunie). În total, sunt vreo 2500 de pagini de făcut până atunci. Fuck My Life. Tot astăzi am pus mâna pe un exemplar din "ţara visurilor noastre", care urmează să fie dată spre distribuţie în Gojdu joi. Pentru cei ce nu ştiu, aşa se numeşte revista C.N. E. Gojdu.

Şi cum am contribuit la minunata revistă cu o serie de material(5 poezii) şi fragmentul "Eu, Tu şi Andrei", am fost curios să văd cum a fost redactată. Evident că m-am enervat. Poeziile sunt în principiu la fel cum le-am dat eu, însă "Eu, Tu şi Andrei" are nişte modificări neautorizate de mine(sau cel puţin eu nu-mi amintesc să le fi autorizat), care schimbă complet sensul original al pasajelor respective. Cei care veţi citi revista, puteţi vedea originalul cu câteva postări în urmă.

Mă duc să citesc pentru SAT. Fuck My Life.

Specimenul Paska

Dedic acest articol lui Terminator-baci, The paska ember, picior de Pod, TriPod, pentru toate momentele în care ne-a încântat şi ne-a adus zâmbetul pe buze :)

Introducere:
Specimenul Paska este un fenomen unic de evoluţie orădeană. Făcând parte dintr-o specie nemaivăzută până acum(Paskas Tripodus Emberus), se poate descoperi deseori în jungla urbană din centrul aglomeraţiei umane numită Oradea. Şi acum câteva detalii despre obiceuri şi abilităţi ieşite din comun.

Poza 1: Individul Paskas Tripodus Emberus, cunoscut mai ales ca Paska, este un înnăscut comediant şi cântăreţ. Prin puterile-i supranaturale reuşeşte să transforme un recipient gol din plastic(în care iniţial ceva Otravă pe nume Pepsi era depozitată - o otravă rară, a cărui antidot este Coca - cola), într-un microfon super-performant, iar sunetul se transmite telepatic(în absenţă oricărui fir de legătura), în boxele din spate....WOW!!!! Observaţi poziţia orientată direct către public, patosul de care această fiinţă ciudată se lasă pătrunsă, încrâncenarea datorată strângerii din muşchii fesieri pentru obţinerea unui sunet cât mai pur...Amazing.

Poza 2: Paska interacţionează prin excelenţă cu rasa aparte denumită Câinus Roxanus, denumit şi Maya, deobicei prin contact vizual direct, sfredelitor, şi ritualuri de lătrat şi lovit cu membrele neînţelese de savanţi nici până azi.

Poza 3: Singurele pagube pe care Paskas Tripodus Emberus le aduce societăţii sunt cele realizate când încearcă să se hrănească cu creierul unei alte specii, Mălăus Genialus Frumosus Sexosus Bengosus Narcissisus (puncte puncte) Dotatus Cu Organus Măreţus Extremus, şi-l forţează să scoată limba ca modalitate de auto-apărare. Mălăus Genialus supravieţuieşte de fiecare dată.

Poza nr. 4: Vampirismul nativ al lui Paska se exprimă ocazional prin rânjete care-i evidenţiază caninii. Cercetătoii tind să creadă că este mai degrabă o modalitate de a-şi speria partenera, sau o tentativă eşuată de comunicare cu Mălăus.

Poza nr 5: Poate cea mai îngrijorătoare abilitate de care dispune Paskas este cea de-a imita alte specii, mai ales pe cea a Manelarus Idiotus Fiţosus Prostus Incultus Puţus Micuţus. Nu se poate ştii niciodată dacă cel de lângă tine e Paska sau un Manelarus. Sfătuim atenţie şi Spray Anti-Prostie.

Poza nr. 6: Utilizând un pachet de cărţi de cruce, Paska îşi demonstrează precogniţia, reuşind să prezică cu o acurateţe de 99,94333221993 % viitorul tuturor oamenilor din imediata apropiere.
Freaky.

Şi cu asta ne încheiem incursiunea de astăzi în junglă. Vă dorim numai bine, şi nu uitaţi să urmăriţi permanent acest blog pentru a afla noutăţi despre Paskas Tripodus Emberus.

Şi beţi Coca-cola.
(pozele sunt de la Pintilie)

Concert Nanowar

Pe data de 14 mai, la ora 20, West Sound Event, în colaborare cu Ribcage prezintă concertul Nanowar of Steel şi Truda. Evenimentul va avea loc la Oradea, în sala Students’ Place. Preţul biletului este de 15 lei.



Nanowar este o trupă de heavy metal din Roma, Italia. Numele ei este o glumă la adresa trupei Manowar, reprezentând tendinţa ei de a ridiculiza şi satiriza genul power metal. Muzica lor este în general o parodie a trupelor de gen şi a modului în care acestea se iau în serios. Din 2003 au făcut înconjurul Europei şi actualmente lucrează la al treilea album. În 2006 şi-au schimbat numele în Nanowar Of Steel, probabil ca un raspuns la schimbarea făcuta de cei de la Rhapsody. Declaraţia acestora în privinţa schimbării numelui: „better represents the band’s power of the power of the power of the true metal of steel.”

Truda este o trupa clujeană cunoscută mai ales pentru stilul satiric şi numeroasele videoclipuri pline de umor produse chiar de ei. Au la activ un album, Taraf Nation, lansat anul trecut.

Efect atemporal pe creier mut

Mă axez pe a-i urla în ureche,
fiecare frământare de fistic,
fardată, cum este, ei,
- de trepte ce-i şerpuiesc pe sub ochi -
- ploaia de zinc ce-i trepidează de undeva, din spatele urechilor -
- ritmurile dezacordate vibrate din orbite orange -

Îi iau la mine extensiile braţelor, săgeţi, săgeţi, după săgeţi.
aşa cum sunt ele,
în fiinţa lor obsedate de fizic
- stropite cu bej şi plastic urât -
- şanţuri lăsate de tancuri pe ramuri -
- iar marele el dictează simfonii de invenţii -

Fac în această şedinţă de litere,
prin scurte instantanee cu noi,
un efect, aşa cum este el
- atemporal pe creier mut -
- flăcări reci, fără lumină sau freamăt -
- trupul tău rece prin taine tresare, trufaş deasupra trudei mele inutile -

100 de scrieri alese!

Ajuns-am astfel şi la al 100-lea post din The Blog of Mălă. Şi e fenomenpiz:: (da, asta a fost cenzură), aşa că m-am gândit să-l fac unul, aşa, semnificativ, şi să-mi mai împart din vasta experienţă de viaţă cititorilor mei fideli şi inteligenţi, dar şi celor mai puţin dăruiţi cu creierul de către fiinţa celestă din ceruri care s-a născut în propriul fiu etc, etc ştiţi povestea aia interesantă.

Am mai mult subiecte de abordat, şi multe lucruri de povestit, căci mult s-au trecut de la ultima postare, şi multe trece-vor până-oi termina(a se observa accentul ardelean, specific). Să începem cu drumul pe care l-am făcut până la Râmnicu Vâlcea(27,28,29 martie), pentru a participa la faza naţională a concursului de Speak-out!!!(monolog în limba engleză pe tema Sharing our similarities, celebrating our differences), unde am luat şi eu un premiu special pentru "Most convincing". Noa, şi amu, întrebarea grupului: Dacă eu eram The Most Convincing, de ce pana mea nu am luat locul I? Răspuns: Concursul fiind organizat în Vâlcea, or trebuit să dea premiu la unu din Vâlcea, un tip de treabă în esenţă, dar care a avut un monolog complet pe lângă subiect şi care o cântat la cobză!!! în limba română, la un concurs de engleză :D Desiguri nr. impresionant de înjurături apărute după de la mine şi de la alţii(inclusiv de la Hane, care o luat locul II), ar fi ruşinat cel mai respectabil birjar. Nu glumesc. Era naşpa. A fost ţărănie. Oamenii în schimb, au fost super faini. A fost o tipă care citea Luca la 8 seara(Biblie), şi care, surprinsă fiind cu Biblia deschisă pe întuneric!!! a zis că vroia să termine Matei. Consternare anală. În rest, trimit iubire tuturor(Liviu, Mili, Hane, Ioana B., Ioana S., Soni, Victor, Lupu, Radu, Tudor, Anneline, Alina, Bianca, Pavlov, Andreea, ăla mic de zicea bancuri seci, şi la oricine altcineva am uitat şi-mi cer scuze. La tipul ăla de-a 10-a schiţofrenic).

Şi acum, Basarabia. Am susţinut în inima mea revolta din Chişinău...până la un punct. Adică eram ok cu faptul că s-au gândit cei de-acolo să răstoarne guvernul corupt, să-l prindă pe Voronin, alea, alea, poate nu trebuiau să dea foc la Parlament şi la Preşedenţie, că unirea cu România nu era garantată, dar...totuşi. Aş fi susţinut şi unirea cu România, chiar dacă asta ne-ar fi distrus economia pentru următorii enşpe mii de ani şi ar fi destabilizat şi mai rău politica internă şi bla bla, ar fi fost bine, că românii cu românii trebuie să fie. Toate acestea s-au schimbat în momentul în care moldovenii au dat foc la ambasada Rusiei. Cretini. Şi mai bine cretini în ţara lor, decât în ţara noastră. Şi râdeau între timp. Şi acum probabil se întreabă de ce sunt tancuri ruseşti în Chişinău. I wonder how, I wonder why....yesterday you bombed me from the blue-blue sky...

Fost-am şi la ungaria, la Balaton lac(4-5 aprilie). Foarte fain!!!! Un pic mai amenajat ca Marea Neagră, aer mai curat ca la Şuncuiuş, piscină la hotel, mic-dejun suedez groaznic. Competiţia de karate a fost..mişto. Ca să folosesc un eufemism legat de mişmaşurile şi mănăriile care au loc la o astfel de competiţie. Am văzut mai mult din Budapesta, un oraş foarte frumos, plin cu fete frumoase. Problema principală pe care am descoperit-o însă este faptul că deşi cunosc 3 limbi străine nu am putut comunica în nici una. Mai mult am vorbit cu ei în română. Why me?

Am vizitat şi Şuncuiuşul, noua ţară a soarelui răsare, de luni până miercuri. Pozele sfinte de mai jos vorbesc de la sine. Foc mare, grătare, Babanu, Iancu, Angellia, Markt-ul Nou ş.a.m.d., frig în cort, cava de dimineaţă. Descentralizare totală a neuronilor. Fără insecte. Rai montan.

Trecem la alte subiecte interesante: am descoperit, alături de minunatul paska(adică el mi-a spus), site-ul www.bash.org, care conţine citate de pe mIrc, pentru UberNerds cu hard-uri şi chestii, dar şi nişte faze foarte, foarte tari. Recomand o excelentă cunoaştere a limbii engleze. Exemplu: My mom just got rearended. Altă chestie drăguţă este site-ul Fuck My Life, care e varianta engleză(şi cred ca originalul după care s-a copiat) a site-ului român VDC(Viaţa de Căcat). Şi de ce zic original, pentru că fazele sunt aşa penale că numa americanii le-ar putea face. De aia. E tare. Check it out!!!

Aş avea de obiectat la noul val de blog-uri. În special cele de genu' ChildrenofHeaven sau prostii din asta, dar am o boală deosebită pentru site-ul unui amic, Coste, www.viatapenet.wordpress.com, în care dă citate existenţiale sau ce pana mea de prin conversaţiile lui turbate de messenger. Frate, lasă-te de meserie!!! Celălalt blog, artavie, e okay, ca pui poye şi vorbesşti de fotografie, şi recunosc că-ţi merge mână în domeniu, da' astălalt...ia o pauză de la viaţă, mă!!! Plus, să nu mai zic de restul, toate răsărite din acelaşi par, nu că eu aş fi mai breaz, dar măacr am niscaiva vechime, cu rebeliunea adolescentină ratată(a mea măcar se "vrea" a fi inteligentă, chiar dacă poate nu-i iese...la alţii nici măcar voinţa nu există). E la modă să-ţi faci blog? Te face cu instrumentul mai mare sau cu pepenii mai laţi? Eu.nu.înţeleg. Ştiţi prea bine, cititorii mei fideli şi iubitori de propriul vostru ego că al meu blog dintr-un pariu a luat fiinţă, nu din ... oai, hai să-mi fac şi eu blog!!!! Dacă tipul care fusese în gojdu nu dădea coş de la 20 de metri nu eram eu blogger azi. Dar şi-a băgat ăla gay de sus mâna în curul destinului.

Contul meu de pe youtube evoluează încet, da sigur. Am primul meu subscriber şi am pus al doilea video(a doua poză cu o melodie), respectiv Travka - Sunt un Erou, păstrând tradiţia unui sunet excepţional şi a unei poze menite să sublinieze melodia, nu clip-ul imaginar. Celălalt clip, Alternosfera - Columb, este în continuare singurul de pe youtube, are aproape 3k vizionări şi vreo 13 comment-uri. Linkuri avem aici : Columb: http://www.youtube.com/watch?v=CK1VC6CFNfA&feature=channel_page , Sunt un erou: http://www.youtube.com/watch?v=-DQIqAhsr9c&feature=channel . Enjoy!!!. Pe Low5 am depăşit 200 de amigos, sunt mândru, da tot nu pun poze noi, că la upload-ul ăla ne ia pe toţi dracu, iar pe mess am ajuns la 600 de contacte(tre' să sparg 1000 până la sf. anului, ca să scot 200 de vizionări pe blog dintr-un gm :P).

Am recitit Scrisoare pentru Labagii de Tudor Chirilă, pe minunatul lui blog, Bed for Love, sau cum se mai numeşte şi perversiunea aia a societăţii contemporane, şi am ajuns la concluzia că decât să-mi fac o părere mai bine mă uit la pornău...şi-mi fac altă părere. Am citit şi comment-urile de la "Fundaţia Vama", poll-ul acela în care cititorii sunt întrebaţi dacă ar dona 50 de euroi pe an fundaţiei. Am râs. Cu lacrimi. N-am nimic cu Tudor Chirilă, dar decât să-ţi faci un blog pentru a impresion fetele de 13 ani din România, prin nişte impresii sau idei care eu sunt sigur sunt mai mult doar de formă, mai bine te ţii de muzica ta, sau, precum Coste, te ţii de fotografia ta. Hit-urile pe blog-ul tău nu se datorează faptului că ceea ce scrii tu este fenomenal, Tudore, ci doar pentru că ai cântat Epilog. Lasă-te. Că poate faci şi o variantă reeditată: A 2-a Epistolă către Liceenii Labagii.

Am citit la cenaclu. Am fost apreciat(prea mult, după părerea mea), dar am rămas cu nişte notiţe critice semnificative care sper că mă vor ajuta în evoluţia mea poetică. Tata a fost luat la mişto :)) a fost însă puţină lume, iar printre absenţi se numărau nişte voci critice semnificative. Păcat. Mi-a plăcut, sper să se mai repete. Lume, de ce nu veniţi la Cenaclul de la Bibliotecă?

Iubesc în sine actul de a iubi. Poate este o frază care-mi caracterizează unele poezii. A apărut într-o conversaţie de mess cu Raluca Naom. Am cam terminat, promit că mai postez, şi acum, poze!!!

Comment me! Link through RSS feed! Pleasure me every Sunday morning!!!

AB4

Ne apropiem vertiginos de post-ul 100, pe care am de gând să-l celebrez prin multe multe poze şi un articol lung si poezii şi de toate. Sunt hiperactiv în ultima vreme. A început Primăvara Poeţilor, şi veţi avea ocazia să vedeţi o poză cu mine pe ceva carton micuţ, frumos colorat, cu o poezie lângă(se numeşte cartolină???).

Aseară am fost din nou la sediu, a fost rost de-o petrecere micuţă. Mama iar mă stresează cu fumatul, sănătatea şi lipsa de priorităţi. Grozav. Dar nu avem decât o mamă. În rest sunt bine. have fun.

Un post ca multe altele - Fuziune

Cum n-am mai scris de mult şi luând în considerare că ar trebui să scriu şi că acest scris îmi aduce cititori, ar trebui să mai scriu şi eu. Just, nu?

Aşa că în acest minunat proces de creaţie voi scrie ceva complet aleator şi neinteresant ce voi nu ve-ţi citi. Şi anume:

Am călcat pe bec

Şi s-a aprins

Cuvântul incipient şi greu

În dovleacul

Einsteinian.

Nimeni nu s-a apropiat

De buzele tale nucleare

Perdele de carne peste tablouri de calc

 a Nagasaki-ului

   Înainte

Şi după.

Pekinezul meu imaginar avea o aromă

de Hiroshima.

Îşi desena poza în trei bile de sticlă

   Triunghi isoscel

Fără centru de greutate.

Am călcat pe bec

Şi s-a stins.

Iar în întuneric m-am născut eu

Purtător al Judecăţii de Apoi

Din iarna iradiată.

Am dat şi eu în boală..

Tuse, febră şi o oboseală generală cam au tendinţa să mă enerveze. Dar în orice caz, îmi prinde bine pauza :) De nu m-aş plicitisi acasă :((